Sfaturi pentru potențialii stăpâni de porcușori de Guinea

M-am îndrăgostit de porcușorii de Guinea acum mulți ani. Îi găsesc pufoși, iubitori, simpatici, ștrengari și excesiv de drăguți.

Cu timpul am căpătat experiență, am făcut și greșeli în creșterea lor și vreau să las aici lecțiile mele pentru potențiali stăpâni.

Esențial de știut:

• • Fânul trebuie să fie 80% din dieta lor. Bobițe, pelete, castraveți de la Mega și alte chestii sunt un fel de McDonalds. Fânul de bună calitate îi ajută să tocească dinții (foarte important), dar și să digere bine. Fân și apă în permanență, la discreție.
  • Atunci când mănâncă legume, nu au voie să mănânce de orice fel. Unele sunt toxice, altele acide, altele îl balonează. Dacă nu ai experiență deloc, verifică aici sau cu veterinarul înainte să îi dai ceva despre care nu ești sigur.

• • Au nevoie de companie, se simt cel mai bine atunci când au congener. Sunt animale sociale și în sălbăticie trăiesc în grupuri (și se distrează, hihi). În unele țări este ilegală deținerea unui exemplar unic. Partea complicată este atunci când rămâi doar cu unul care este în vârstă și nu poți să îi adopți un coleg de vârstă apropiată. Am citit undeva despre niște creșe din nu știu ce țară care se ocupă cu asta, împrumută colegi porcușorilor bătrâni, cât au nevoie, și mi se pare mi nu nat.

• Spațiu mare. Este potrivită o cușcă de minim 100×50 cm pentru doi porcușori. Au nevoie de loc pentru plimbat și explorat.
• Cușca nu trebuie ținută în lumină directă, lângă surse de căldură sau sub aerul condiționat. Sunt sensibili la sunete și mirosuri.
• Le plac stimulii și jucăriile sigure. Se fac ușor, din carton simplu, fără cerneală, sau cum ar fi astea din tuburi de hartie igienică.

• Au nevoie și de locuri în care să se ascundă și tolăni. Poți pune tot felul de ascunzători în cușcă, cutii simple din carton, tăiate cu uși, tuburi, butuci, sau locuri pentru odihnă – o perniță, un fleece.  
• Au vedere laterală slabă, își folosesc mustățile, mirosul și auzul pentru a simți ce se întâmplă în jurul lor. Nu te apropia niciodată de ei, brusc, din lateral sau din spate, ci doar încet, din față. Când îi iei în brațe, susține-le toată greutatea pentru a se simți în siguranță.

• Pot avea probleme cu pielea și alte boli și bolișoare – este nevoie de un veterinar specializat pe animale exotice și care știe ce face.
• Fiind niște animale pradă, sunt foarte pricepute să nu dea semne de boală, decât foarte târziu uneori. Este importantă observarea oricărei schimbări de stare, le poate salva viața.

 

• Nu au cum să își tocească singuri unghiile, așa că trebuie verificate și tăiate când este cazul.

 

• În creșterea lor este nevoie de efort susținut și asumat pe o perioadă lungă de timp. Un porcușor nuu este o jucărie, ci un animal cu un organism care se poate îmbolnăvi ca și al tău, când nu te aștepți. Împreună, la bine și la rău.
• Dacă îți plac aceste rozătoare cu fălcuțe și ochi blânzi și îți dorești unul, ia-l dintr-o sursă sigură, cum ar fi din crescătorii specializate.