Să conduci o mașină pentru prima dată e ca și cum ai fi ieșit de la cumpărături într-o stradă aglomerată, plouă, ai plase pline în ambele mâini, trebuie să ții umbrela și să te ferești de bălți.
Aproape imposibil să coordonezi în fiecare moment mintea cu privirea, cu atenția la trafic, cu trunchiul, cu mâinile și picioarele, dar de fapt se poate.
Cum a fost școala?
După ce am fost foarte entuziasmată, mi-am dat seama că am subestimat condusul și că treaba nu e atât de ușoară. Am făcut școala pe o mașină manuală și am intrat în trafic din a doua sedință. Aici m-am prins repede că totul este super dinamic, iar eu nu pot să mă adaptez la milisecundă.
Deși teoretic știam ce am de făcut, la început încurcam stânga cu dreapta și îmi bătea inima în gât în situații aglomerate, frânam brusc, acceleram când trebuie să încetinesc, țineam piciorul pe ambreiaj mereu, mă încadram aiurea pe bandă și credeam că toți șoferii mă claxonează pe mine.
Până m-am acomodat, am făcut tot felul de greșeli și m-am contrazis cu instructorul. În ce m-am băgat și cum mai ies???
Dacă unii oameni învață să înoate atunci când sunt aruncați în apă, alții doar se panichează. O vorbă mare, știu.
Cum răbdarea și timpul rezolvă multe, să știi că acum am permisul de conducere! Din a treia încercare!
M-am înțeles bine cu instructorul meu, căruia îi datorez aproape tot ce știu și care a evitat multiple accidente pe parcursul lunilor. (joke, but not joke)
Până ne-am acomodat a fost un proces, avem personalități diferite, dar cu timpul a funcționat. A lucrat cu rezistențele mele, a insistat pe ce nu îmi ieșea, mi-a desenat greșelile și avea filosofia asta, deși nu cu aceleași cuvinte:
“Dacă crezi că poți, sau crezi că nu poți, ai dreptate în ambele cazuri.” Henry Ford
Relația cu instructorul e important să fie decentă, este un om cu care petreci destul de mult timp, împărțind aerul dintr-un metru pătrat.
Ultimele ore obligatorii le-am făcut cu un alt instructor din școală. A fost distractiv, m-am relaxat mai mult, am exersat frica mea de viteză și ezitările. Foarte util să te evalueze și alt instructor!
Cum au fost examenele?
Cel teoretic a fost floare la ureche, am luat 26 de puncte din prima. Cel practic, puțin mai dificil.
La primul (la Gara Progresul) am fost neatentă, nu stăpâneam mașina foarte bine, am uitat semnalizări, asigurări, și am crezut că într-un viraj la dreapta pot să depășesc o dubă parcată pe banda 1. Polițistul mi-a pus frână pentru că nu aveam timp să fac asta. M-a lăsat să conduc în continuare până la locul de examen, a fost foarte amabil, mi-a dat instrucțiuni atente și mi-a spus la ce trebuie să lucrez. O lecție bună, în fond, măcar am văzut cum se desfășoară examenul de traseu.
La al doilea (la Gara Progresul) mai evoluasem, am plecat încrezătoare, am parcat cu spatele, am mai mers vreo zece minute, dar nu am văzut un indicator cedează și adio. Mi-a spus că am condus bine în rest. Era foarte periculos ce făcusem, deci încă o lecție scumpă, dar bună!
Știam că la ambele examene fusese vina mea și că mai am de lucrat. Nu mi-a rămas decât să perseverez. Mă gândeam totuși că cine știe de câte zeci de ori îl voi da și cum o să-mi expire școala. (insert drama here).
La al treilea (la Grand Arena) a fost cu succes și mai multă știință. Am fost sigură pe mine și precaută, am adaptat viteza la situațiile întâlnite, am făcut viraje la stânga și la dreapta în intersecții mari și mici, am întors din trei mișcări, am mers cu spatele, am fost atentă la indicatoare și am încercat să fiu concentrată tot timpul.
Am primit 11 puncte penalizare (o dată s-a oprit motorul și o dată nu m-am încadrat bine într-un viraj la stânga) și mi-a venit să plâng de fericire. Nopțile următoare n-am putut să dorm de încântare.
De precizat că am făcut școala preponderent în zona Carol, unde voiam să dau examenul. Când am terminat orele, traseele din București se schimbaseră, așa că am dat la Gara Progresul…La ultima încercare nu a mai fost valabilă nici Gara Progresul (erau îngrămădite în același loc toate categoriile de permis și probabil nu era combinație) și am ales Grand Arena. Heeeew, what a journey!
De la înscriere până la examenul final, școala mea a durat șase luni, cu câteva pauze mai lungi.
Click aici pentru procesul înscrierii la școală și pașii de la sală și de la traseu.
Toate examenele pentru traseu au fost programate la 2-3 săptămâni de la vizita la DRPCIV.Încă ceva, niciunul dintre polițiștii care m-au evaluat nu a fost ca în legendele urbane auzite, toți au fost civilizați, amabili și deloc înfricoșători.
Ce recomand să iei în calcul:
Proximitatea școlii
Alege o școală serioasă, cu instructori buni, care să fie aproape de casă sau de locul de muncă! De-a lungul lunilor va fi nevoie să faci mai multe drumuri, mai ales dacă punctul de plecare al ședințelor este sediul școlii, și cu timpul te poți descuraja. Eu am ales o școală care era aproape de casă și nici nu am simțit drumurile.
Legislație
Mergi la cursurile de legislație. Ajută, mai ales dacă nu ai habar, cum a fost cazul meu. Am fost timp de două săptămâni în fiecare zi și m-a ajutat destul de mult. Când vei conduce, va fi mult mai bine să știi deja ce face ambreiajul, ce indicatoare întâlnești și să asociezi situațiile din carte cu cele reale (într-un final). În plus, e nevoie să promovezi un test teoretic înainte să începi cursurile practice.
Încălțămintea potrivită
Contează enorm atunci când conduci o mașină manuală. Pantofii trebuie să fie lați, lejeri, cu talpa subțire, comodă, să simți pedalele și să ai un control bun asupra lor. Pentru mine a fost o diferență considerabilă să trec de la ghete/pantofi cu talpa rigidă la teniși și balerini.
Exersează, exersează, exersează
Știu că nu te încălzește, sfatul ăsta îl primeam și eu și îmi venea să îmi iau câmpii. Ca în viață, nu există scurtături. Eu am simțit că evoluez de la oră la oră, că manevrez mașina mai bine, că mă acomodez în trafic. Am luat și ore suplimentare pentru că 15 ședințe (30 ore de curs) cât durează școala mi se par insuficiente.
Pregătește-te cu interes pentru examenul teoretic și practic
După ce ți-ai ridicat dosarul, mergi la DRPCIV pregătit. Cu legislația înțeleasă, ia logic chestionarele, fă cât de multe poți pe care să le promovezi negreșit cu 24-26 ca ai șanse mai mari să-l iei din prima.
La traseu, după cum ne-a sfătuit polițistul de la ultimul examen, se conduce școlărește, nu șoferește. Examenul nu ar fi greu de luat dacă știi cum funcționează mașina, o stăpânești bine, ai puțină îndemânare, știi ce ai de făcut, cui să acorzi prioritate, unde ai prioritate și cunoști manevrele.
Nu anunța când ai examenele
Deși am auzit că este recomandat să nu spui nimănui că te-ai apucat de școală, eu cred că este puțin dificil să faci asta dacă ești adult cu normă întreagă. Eu le-am spus apropiaților și colegilor, ca să știe unde dispar când dispar, dar nu am dat detalii și nu am anunțat datele examenelor. M-am concentrat pe ce aveam de făcut, iar veștile au fost ultima grijă pe care am avut-o. Presiunea socială poate fi o povară greu de dus.
Pregătește-te psihic
Dacă știi că ai emoții de necontrolat fizic, tremuri, ai panică, poate ar trebui să te adaptezi din timp, pentru că nu vor trece peste noapte. Picioarele unei tipe la care am fost martor, tremurau atât de tare încât ne zdruncinam cu toții. Dădea examenul a șaptea oară, cred. Înainte de examen numără până la 10, respiră adânc, repetă că nu a murit nimeni din asta.
Nu te supăra dacă nu iei examenul, e spre binele tău și al altora. Îl vei lua la momentul potrivit, cu conștiința curată, iar erorile sunt inerente uneori. Fiecare învață să conducă în propriul ritm!
P.S:
Cărți utile și alte resurse
Primele au fost niște sinteze de legislație primite de la școală la înscriere, una pentru legislație și un curs practic.
Surprinzător, am aflat niște lucruri foarte utile pentru un începător din cărțile astea vechi:
Arta de a conduce, Petre Cristea (pe slideshare)
ABC-ul Conducerii Autoturismului, Gabriel Paparizu
M-a ajutat și canalul ăsta de Youtube: Smart Drive Test
Site-ul DRPCIV pentru informații și chestionare pentru simulare examen
Scoalarutiera.ro pentru filmulețe bune și chestionare
La final, o știre motivațională cu un nene care a luat permisul nu din trei, ci din 33 de încercări.
Succes!
Xoxo
P.P.S Ce se întâmplă după ce iei permisul este o altă poveste, dar afli de la instructorul Ralucăi Feher un sfat extrem de util. 😂
3 Comments
Procesul cumpărării unei mașini second hand, înmatriculată în România #util - Anca Talks
December 30, 2019 at 9:14 pm[…] să îți faci o idee, sunt începătoare din toamna 2019 și până anul ăsta nu știam nimic despre mașini. După ce am luat permisul, #am căutat și […]
2019 a fost OK ish - Anca Talks
January 1, 2020 at 2:49 pm[…] depășit limite, am primit, am dăruit, m-am odihnit. Mi s-au îndeplinit majoritatea dorințelor, să învăț să conduc, să călătoresc un pic, să învăț să editez video, să citesc în fiecare zi, să gătesc mai […]
Irina
December 20, 2023 at 5:15 pmAm citit articolul inainte sa dau orasul la Grand Arena si am promis ca o sa scriu aici pentru ca articolul m-a ajutat.
Nu am crezut niciodata ca politistii chiar vin la examen pentru a da carnetul. Inca mai credeam in legendele urbane ca sunt zgrunturosi si ca o sa ai mare bataie de cap cu ei.
Experienta mea a fost una placuta, politistul chiar ne-a dat sfaturi cum sa reusim si chiar ne-a explicat cum cel de dinainte a picat, pentru ca plecaseram 3 intr-o grupa.
La unele viraje chiar ne zicea de experientele cu ceilalti elevi, cum nu s-au incadrat sau au apasat in acelasi timp pe frana si acceleratie.
Ca sa nu mai spun ca atunci cand a intrat in masina a fost interesat sa ne cunoasca si sa faca si o mica gluma.
Conteaza foarte mult atunci cand esti emotiv si este o arta sa faci elevul sa se simta extrem de bine.
La un moment dat nici nu mai simteam ca politistul este langa mine, era ca si cum as fi condus cu instructorul, poate si mai bine decat o faceam in timpul orele la scoala.
La sfarsit, bineinteles, mi-a zis si feedback-ul lui (ca sunt prea precauta) si am terminat cu aceeasi gluma de la inceput.
Admis, cu 9 puncte penalizare pt ca a considerat ca am mers prea incet (in conditiile in care afara ningea si deja pe unele portiuni era zapada pe jos si nu mai vedeam marcajele :D, ca sa nu mai zic ca deja atinsesem 40km/h ) si pentru ca atunci cand ne-am intors in parcare am uitat sa semnalizez dreapta ca opresc (stiam deja ca am trecut si ca am luat carnetul- mea culpa :D).
Stiu ca este greu sa urmezi sfaturi pentru ca si eu am dormit doar 45 de minute cu o seara inainte de examen, dar incercati sa nu mai creati singuri scenarii pentru ca cel mai probabil ele nu se vor intampla. Fiti deschisi, seriosi si nu va ganditi ca cei din trafic va vor incurca. Eu am fost surprinsa sa vad ca multe lucruri care se intamplau in timpul orelor de scoala (mi se taia calea, nu mi se acorda prioritate cand aveam), nu s-au intamplat si la examen pentru ca ceilalti participanti la trafic au vazut casuta cu Examen.
Dupa o saptamana de carnet, deja am la activ 270 de km parcursi, inclusiv pe autostrada, deci fiti increzatori ca se poate.
Bafta tuturor si multumesc Anca pentru acest articol.