Ce-am mai citit sau încercat să citesc de câteva luni încoace:
Enzo dintr-a șasea, Joelle Ecormier – o carte pentru preadolescenți, pe care am citit-o ca să îmi îmbunătățesc franceza, chipurile (era în ediție bilingvă). S-a dovedit o cărțulie foarte duioasă, despre solidaritate și frământările unui băiețel de 11 ani.
Crazy Rich Asians și China Rich Girlfriend, Kevin Kwan – foarte amuzante, iar filmul mi-a placut mult.
Dansul Furiei, Harriet Lerner, Ghid pentru femeile care vor să schimbe tiparul propriilor relații – se declară pentru femei, pentru că ele sunt cel mai des etichetate ca fiind slabe, prost crescute sau mai știu eu cum, dacă își manifestă furia. Inițial mi s-a părut sexist, dar apoi am înteles cât de potrivită este o astfel de lectură în educarea și înțelegerea emoțiilor noastre. Mai este una foarte reușită scrisă de aceeași autoare, Dansul Fricii.
Suflete cusute, Anne Lamott – pe spiritualitate, nu mi s-a părut cine știe ce.
Scarred, Sarah Edmondson – o carte biografică, despre supraviețuitoarea cultului NIXVM. Din când în când îmi place să citesc despre secte și nixvm a fost un subiect care m-a atras câteva săptămâni.
The other side of happiness, Brock Bastian – o carte micuță, despre acceptarea durerii și a fricii.
Harry Potter și Pocalul de Foc, J.K Rowling – este volumul patru și declar, cu regret, că nu am reușit să îl termin. Le-am adorat pe toate, dar mi se pare cam violentă și nu m-a mai atras.
O minunată nefericire, Boris Cyrulnik – autorul este un neuropsihiatru francez care a dezvoltat conceptul de reziliență. Vorbește mult despre modurile pe care le dezvoltă copiii pentru a integra traume, boală, doliu, război. Nu am găsit-o în librării, ci scanată pe net.
O chestiune de viață și de moarte, Irvin și Marylin Yalom – nu știu dacă mai există o așa carte, scrisă de un cuplu, care să documenteze sfârșitul vieții unuia dintr ei. Nu mai are rost să spun cât de emoționantă a fost.
Te iubesc, dar nu pe tine, Raluca Feher – aceasta a fost prima dezbatere a clubului de carte în care m-am înscris. Sunt fană Raluca Feher, a blogului și mai ales a altei cărți de-ale ei, “Să nu râzi”.
Doomsday Conspiracy, Sidney Sheldon – a doua carte din cadrul clubului. A fost scrisă în anul în care m-am născut și este inspirația autorului Codul lui Da Vinci. Este puțin SF, puțin love story, puțin ridicolă și greu de luat în serios.
Pachinko, Min Jin Lee – cred că este prima carte pe care o citesc scrisă de autor coreean. Am adorat-o, mi-a luat două zile să o termin deși are 688 de pagini. Este o poveste tristă din vremea anexării Coreei de către Japonia. O lupă este pusă peste destinele unor imigranți coreeni. Are povești de dragoste, de perseverență, și multă, multă, multă suferință și sacrificiu.
Ora de aur, Ann Leary – de la clubul de carte de luna asta, propusă chiar de mine. Este o lectură interesantă și confortabilă, despre povestea unei alcoolice aflate la a doua tinerețe. A fost ecranizată în 2021, The Good House, cu Sigourney Weaver în rol principal.
No Comments