Ce am mai citit #3

Eleganța ariciului, Muriel Barbery – m-am regăsit puțin, o carte amuzantă, inocentă și dureroasă, despre o prietenie unică și despre câte suflete sensibile pot fi prin jurul nostru.

Toți suntem ciudati, Seth Godin – cel mai mult mi-a plăcut coperta la cartea asta, în rest este doar un fel de ghid de marketing care are niște informații și comparații la care nu te-ai fi gândit. Bună de luat în vacanță.

Cum să schimbi lumea, John-Paul Flintoff – eu ador cărțile The School of Life, din colecția coordonată de Alain de Botton și care e în vogă acum pe Youtube și pe net. Sunt niște mici sinteze foarte reușite, din tot felul de domenii, estetice, au niște coperți pe care îți vine să le mănânci, bune de dat cadou. În română sunt traduse la editura Vellant. Am luat de la Gaudeamus încă două dintre ele, titlurile sunt sugestive în ce privește conținutul, foarte compacte și cu referințe utile pentru când nu vrei să pierzi timpul cu cărți clasice de dezvoltare personală.

Cum să facem față dificultăților, Christopher Hamilton ^^^

Călătoria către sine, Irvin Yalom – sora mea mi-a dăruit această carte cu un an în urmă. Nu știu de ce mi-a luat atât să o deschid, probabil mi-a fost frică. Mai citisem câteva cărți scrise de Yalom, l-am descoperit întâmplător cu câțiva ani în urmă când cumpăram cărți cu reduceri mari care aveau descrieri bune și care s-au dovedit spectaculoase. Habar nu aveam ca este omul care a îmbinat filosofia cu psihoterapia și a deschis drumuri care nu existau în terapia de grup. Yalom, care are acum 88 ani, a devenit un fel de psihoterapeut existentialist vedetă care ține conferințe în toată lumea iar cărțile lui au avut și au mare succes. În Călătoria către sine m-au plictisit puțin de tot poveștile nașterilor scrierilor lui. Mi-au plăcut mult, în schimb, introspecțiile copilăriei, ale relației cu părinții și cu soția lui. Bineînțeles că am plâns pe ici pe colo. Când am închis cartea și am căutat pe Google știri despre el, soția lui, Marylin Yalom, istoric și scriitoare la rândul ei, tocmai încetase din viață. Îi datorez câteva revelații despre propria mea viață și mereu mă întorc la cărțile lui când am nevoie de lumină.

Există un film pe baza romanului lui, When Nietzsche Wept, și chiar un documentar despre viața lui, Yalom’s Cure.

Un eseu bun despre Irvin Yalom, aici.